Ca Romeo si Julieta,cadavre ambulante pe trotuar,miros de smirna,carne arsa si mangal.Miros de parfum imbatator,doua maini care nu se mai desprind,buze care se tot ating,suflet neobosit si trandafiri de otel.
Ca Tristan si Isolda,iubire fara de moarte…otrava si-un pahar de vin…otrava si fum de tigara.Miros de carne putreda si inima sfasiata,picioare care tot merg si nu se mai opresc,ochi care se tot urmaresc,suflet zbuciumat si gardenii de plumb.
Ti-am mai zis ca te iubesc?Mi-am lepadat credinta si mi-am sfasiat pielea,am cutreierat hotare de ura si de indoaiala si nu-i nici unde ca aici...in bratele tale.
Am bantuit orice casa parasita si acum te bantui pe tine...vorbe lungi imi sunt soptite catre mine si totusi nu stiu ce ma mai tine aici...am fost atat de haituita tot acest timp,sufletul mi-a fost macinat,dar s-a refacut caci te-am simtit pe tine.
Pot sa te miros,esti atat de viu,inima ta bate in mainile mele,oare tu poti sa ma simti?M-ai prins cand am cazut,mi-ai zis ca esti langa mine si mi-a fost de ajuns.Am cazut in nimic si m-a dus in nebunie.Am oprit durerea caci stiam ca esti langa mine si te-ai luptat cu timpul si cu frica mea.
Am fost speriata dar mi-ai aratat lumina si parca am vazut adevaratele culori,am fost orbita de lacrimi si tu mi le-ai sters,am vazut lumea asa cum e ea.
Umbrele m-au acoperit si tu ai adus soarele,te-au luat de langa mine si eu te-am adus din nou acasa,ei nu stiu ca tu ma mai iubesti,nu te aud cum imi canti...
In Univers suntem noi doi,lumea are loc de noi...sa ne intindem pe catafalc,sa privim lumea de pe un soclu inalt...suntem doua suflete care se tot aprind,doua inimi care nu se mai disting...suntem doar noi doi si Universul are loc de noi.
Ia-ma de mana si crede in mine,nu-i nevoie sa spui nimanui unde mergem,caci noi mergem nicaieri.
