Prohod

Mă pierd şi-s uitată ,

Aproape că sunt moartă .

În taverne rătăcesc

Credinţa nu o mai cerşesc .

Crucea-I însângerată

Făcut-am propria soarta .

Nu mai cred,nu mai sper

Fără să ridic priviri spre cer .

S-au stins şi lumânările

Nu mai aud chemările.

Zei sau dumnezei

Gata , nu mai cred în ei!

Sunt moartă şi-s uitată

Ca şi credinţa ce o aveam odată .

Cu sufletul desfigurat

Şi clopotele au sunat .

Şi convoiul funerar

M-or îngropa iar şi iar .

Din Prohod citesc la nesfârşit

Fără să ştie c-am murit .