miercuri, 17 aprilie 2013

Sinuciderea unui inger



Un înger azi s-a sinucis
Căci i-am simţit pierirea ,
S-a afundat în finis
Şi mi-a dat mie nemurirea .


I-am simţit aripile
Căzând pe lângă mine ,
Triste-mi sunt acum nopţile .
Îngeru-mi nu mai vine .


Auzit-am urletul
Când el s-a stins .
S-a cutremurat pământul
Şi-o lumânare s-a aprins .


I-am văzut căderea
Şi mă durea aşa de tare .
N-a mai apucat mântuirea
Nici apusul de soare .


Un înger azi s-a sinucis
Căci plecarea i-am simţit .
Şi-a căzut din Paradis
De lumina era acoperit .

miercuri, 13 martie 2013

Alte vieţi



Mi-am pierdut nemurirea şi-am uitat unde-am pierdut-o , am renegat credinţa şi orice Zeu care-mi stătea în cale ,dar tu ,vindecă-mi trăirea şi vindecă orice mă mai doare ! Căci uitată-am fost şi nu mi-am găsit menirea .
Desfă rugăciunea-n şase şi arde credinţa cum a ars şi Roma , dezminte orice mituri în care credeam cândva şi prăvăleşte Olimpul la picioarele-mi arse de drum, fă-mi din şapte păcate unul mai mare ,coboară Arhanghelii să-mi cânte imnuri .
Mi-am pierdut nemurirea , dar acum nu o mai caut , mi-ai vindecat trăirea şi totuşi încă doare .Mă despart acum de întuneric , cu răceala lui cu tot şi mă îndrept către lumina căci eu vreau să cunosc tot .
Nu mai conteaza nemurirea-mi pierdută , mai am eu şi alte vieţi , tu vindecă-mi durerea şi înfrânge orice mit , adu-mi uitarea mai aproape şi să rămânem pierduţi în noapte

joi, 7 februarie 2013

Nimicire




Mă doare întunericul
Şi-l port în mine .
Mă taie dorul,
Dorul de tine .



Dar tu, mi-ai dat pumnalul
Sufletul să mi-l înjunghii .
Ai pus până şi groparul
Să-mi scoată rărunchii .



Şi-atunci mă durea lumina
Şi tot ce mă atingea !
Eu purtam toată vina
C-am pierdut dragostea .


Mi-ai dat otrava să o beau
Inima s-o fac amară ,
Simţirile-mi încet mureau
Totul începea să doară .


Căci tu , moartea mi-ai dat
Şi eu căpătat-am nemurire .
Când tu , departe ai plecat
Mă afundam în nimicire !

miercuri, 21 noiembrie 2012

Prohod



Mă pierd şi-s uitată ,
Aproape că sunt moartă .
În taverne rătăcesc
Credinţa nu o mai cerşesc .


Crucea-I însângerată
Făcut-am propria soarta .
Nu mai cred,nu mai sper
Fără să ridic priviri spre cer .



S-au stins şi lumânările
Nu mai aud chemările.
Zei sau dumnezei
Gata , nu mai cred în ei!


Sunt moartă şi-s uitată
Ca şi credinţa ce o aveam odată .
Cu sufletul desfigurat
Şi clopotele au sunat .


Şi convoiul funerar
M-or îngropa iar şi iar .
Din Prohod citesc la nesfârşit
Fără să ştie c-am murit .

duminică, 28 octombrie 2012

Involuntar







Să nu-ntrebaţi unde mă duc , căci eu mă duc niciunde,să nu-mi căutaţi trupu-mi deformat prin pământ şi cimitire , nu-mi mai căutaţi privirea în urma voastră , nu o să mai fie.
Să nu-ndrăzniţi să vă rugaţi , căci n-aveţi nici un dumnezeu la care să cereţi îndurare .
Lăsaţi viaţa-mi aşa cum a fost şi o să fie .
Mâinile-mi care cereau milă spre cer ,au căzut acum , în semn de necredinţă ,genunchii  care-i îndoiam spre rugă s-au îndreptat acum ,căci  nu-mi mai este frică de vre-un zeu . Capul care-l plecam în semn de umilinţă ,stă cu fruntea sus în semn de sfidare şi dispreţ faţă de orice dumnezei .
Să nu-ncercaţi să mă faceţi să aud , nu vreau să aud nici o rugăciune şi mai bine muţesc decât să pot vre-una a spune .
O, dumnezeule unde eşti ? De când te caut şi nu te găsesc .Odată măcar să te areţi să pot să strig ca eşti .
Să nu-ntrebaţi unde mă duc, caci cimitiru-i mare , trupu-mi să  nu-l căutaţi , căci poate am găsit un loc sub soare .

luni, 22 octombrie 2012

Mituri







Oh! Muzelor unde v-aţi dus?
Nu aveţi nimic de spus.
Mi s-a împietrit gândirea
Şi-am pierdut nemurirea .



Satirelor unde-aţi zburat?
Pe mine nu m-aţi chemat .
Ironia singurătăţii,
Lăsatu-m-aţi în grija nopţii .



Himerelor ce aţi făcut ?
Cântaţi un cântec mut .
Fără aripi m-aţi lăsat ,
Râzând m-aţi uitat .



Gorgonelor ce aţi invocat?
Viaţa-mi aţi curmat .
În sicriu nu m-aţi pus ,
Niciunde m-aţi dus .



Nimfelor cum aţi descântat?
Caci eu încă n-am înviat .
Nici în sicriu nu-s pusă,
Nici în moarte dusă .

marți, 31 iulie 2012

Departe ...








Nu mai este nimic de spus
O lumânare să arzi ,
Înainte de întuneric
Înainte să cazi .


Şi de ce e aşa pustiu
De ce Îngerii cad primii ?
De ce nu mai pot să scriu
Şi de ce ard crinii ?


Mă pierd prin noapte ,
Toate speranţele-mi eclipsate
Şi de ce cad Îngerii
Lângă pomul plângerii ?


Departe , departe … departe
Rătăcită-n moarte .
Şi simt un gol
Toţi joacă un rol .


De ce Arhanghelii nu mor
De ce am un dor ?
Şi Îngerii cad primii
Se sting şi crinii .


O lumânare să arzi ,
Înainte să cazi .
Înainte de întunecare
Până la apus de soare .