marți, 28 decembrie 2010

Azi,maine si ieri



Nu mai este maine,
Nici azi sau ieri.
Am vazut ascunsele taine
Astfel capatand puteri.

Am zburat
Cum doar ingerii zboara,
Si-am ascultat
Ca nimic sa nu doara.

Am cazut
Cum doar mortii pot sa cada*
Asa de tare m-a durut ,
Vazand a lumii fatada.

Am ascultat in liniste
Cum lumea s-a oprit.
Am impartit Infernul
De toti candva dorit.

Am dat foc la Paradis
Si-au cazut Ingerii,
Aripile-au ars
Cazand in sunete de vals.

Capatand ascunsele puteri
Nu mai este azi,maine ori ieri,
Priviti cum Ingerii zboara
Ca nimic sa nu doara.



*vers dantenesc-“caddi como corpo morto cade”

marți, 14 decembrie 2010

Ucidere













Reteaza-mi aripile,
Caci nu mai stiu sa zbor!
Intuneca-mi zilele...
Simt ca mor.

Fa sa cada fulgi din cer
Si-am uitat sa mai sper.
Adu chitara langa mine
Pune-ma-ncet langa tine!

Suprima-mi zborul primordial
De unde am sa cad iar si iar.
Si pune-ma pe un piedestal
Sa vad totul clar.

Reteaza-mi orice urma de viata!
Ucide-mi farama de speranta.
Si pune-ma-n vesnicul cavou
Sa-nvat a muri din nou.

joi, 2 decembrie 2010

Dor de casa



Si ma cuprinde-un dor de casa,
Un dor care nu ma mai lasa.
Si-am uitat complet de mine,
De cand am dorul asta-n sine.

Dor de iarba de un verde crud
De caini latrand,parca-i aud.
Drumul meu cu pietre
Si de apa de care mi-e tot sete.

De locul unde se vad stelele
Si-s dulci toate merele.
Mi-e dor nebun de casa.
Dor care nu ma lasa.

Si tu,stralucita stea,
Care veghezi la casa mea,
Spune-le c-am sa ma-ntorc,
Unde-am crescut,in acel loc

Si-am sa-mi astampar dorul
Am sa umplu golul.
Dorul de-a mea casa
Dorul care nu ma mai lasa.

sâmbătă, 20 noiembrie 2010

Volatil



Dimineti volatile
Cu cafele lungi si calde,
Alungam aiurea noptile
Luna dorea sa ma dezmierde.


Trag fumul de tigara
Si sorb din cana de cafea,
Ca si cum lumea o sa piara
Si-mi va fi dor de ea.


Am adus vin in sticle,
Turnat-am in pahar.
Putea sa bea oricine,
Oricine avea un gropar.


Privesc Soarele,ca o ultima data
Desi o sa-l mai vad cand trag perdeaua.
Si m-asteapta Luna si ea moarta,
Asteapta sa-mi termin cafeaua.

Ratacire


Mi-am ratacit gandurile,
Le-am lasat departe.
Si hoinaream noptile
Pierzandu-ma-ntre soapte.



Am renegat lumina
Si mi-am pierdut ideile.
Eu port toata vina
Ca-mi traiam zilele.


Aveam nevoie de odihna
Cum aveam nevoie sa respir.
Imi trebuia pace si tihna
Sa nu devin un martir.


Am uitat sa scriu si am murit,
Cadeam intr-un perpetuu pacat.
M-am spovedit,pacatul l-am nimicit
Si-am respirat si-am reinviat.


Absorbisem litera cu litera,
Setea de cunoastere m-a prins.
Se-auzea din sparta titera
Poeziile ce le-am invins.


Stiam acum secretele vietii,
Detin acum esenta perfectiunii.
Caci mi-am regasit gandurile,
Acum cunosc toate caile.

vineri, 19 noiembrie 2010

Homesick

Am uitat ca mai exist


Cred ca am uitat ca mai exist…mi-e atat de frica de intuneric,incat am slavit prea mult lumina.Mi-a venit oare timpul?Timpul sa ma duc dincolo de zori…timpul care spala tot.Eu imi doresc prea mult,plang prea mult si urlu atat de tare.Am uitat sa mai stau langa tine,ma ardea focul atat de tare,am uitat ca mai exista si intuneric…cred ca am uitat de mine…
Eram Serafimul care trebuia sa ard…am fost Cuvantul care propovaduia Lumina,dar acum nu ma mai tine nimic de locul acesta...am fost atat de goala si expusa...ma urmareau toti.
M-am eliberat de povara si coexist cu Intunericul…pot sa miros Noaptea…sa ma imbat cu flori diavolesti.Am dormit atat de mult in lumina si m-am scaldat in ea,incat nu imi mai vad sufletul,sau nu mai stiu eu ca exista?
Am incercat sa-mi ucid Lumina,dar ea abunda…si muream atat de-ncet in ea.Eram prea pierduta in ea,cufundata-n primavara,dar am descoperit si toamna si iarna si m-am iertat,mi-am gasit dumnezeul si am fost salvata.
Mi s-au frant visele si aripile,caci am descoperit fisura din lumina si am intrat in neant,acolo in umbre unde sun eu,unde m-am descoperit,sau...am uitat din nou ca mai exist?
Nu cred ca m-am pierdut,sunt doar singura,cred ca si dumnezeul m-a uitat si am uitat si cine sunt eu defapt.
Sunt doar scrum pe un drum uitat,sunt motiv de haos si razboi,sunt alienarea poetului si simbolul morbidului.
Am respirat noaptea si m-am eliberat,sa-mi fi adus aminte oare cine sunt?Stiu ca fugeam ultima data si era asa de perfect,traiam pentru vesnicie si era o frenezie...A trebuit sa ard,doar eu eram Serafimul care trebuia sa o faca.
Inchid ochii acum,nimic nu tine o vesnicie asa ca o sa las sa alunece tot din mintea mea,uitasem cat e de bine sa nu mai faci nimic,sa stai intinsa-n intuneric,uitasem cum e sa traiesti si sa inveti sa mori,e asa de bine cand ma odihnesc.
Las sa curga timpul,caci e asa de bine sa nu mai plang,sa nu ma mai arda lumina...cred ca am uitat ca mai exist...

miercuri, 25 august 2010

Cautari












Oare cum te simti cand traiesti?Cum simti ca mai respiri?Sunt asa de departe de lumina ca ma doare intunericul...si aici in eterna noapte am invatat sa traiesc fara sa respir,am invatat ce este realul.Am expus partea intunecata si sunt mai treaza ca niciodata caci mi-este imposibil sa ajung la lumina,departe de soare..departe de cer,am invatat durerea,golul,moartea.
Se reflecta furtuna in lacrimile mele,este un drum infundat…toata existenta mea este un drum infundat.Nu am mai trait nici o dimineata,nu am simtit nici un rasarit de soare,am dus razboaie fara de inteles si lupte fara noima…am luptat,parca din totdeauna fara nici o victorie.
Am stors ultima lacrima a vietii si stiu ca nu e sfarsitul lumii daca un om cade,nu e un haos total daca nu se mai ridica.Am umblat pe carari pe unde si Diavolul a fost si mi-am zis ultima rugaciune ca si cum nu mai era maine si defapt nici nu era…era doar azi si mai incolo nu stiu nimic,dar stiu ca de azi nu mai am nici un dumnezeu...m-a parasit oricat de mult m-am rugat si am ingenuncheat.
Am desenat tablouri cu vremuri inocente si nu a pus nimeni culori in ele,au ramas fara de culoare in alb si negru,erau tare sobre,traiam in vis,ma visam in Paradis si nu stiam ca paradisul a ars,a ars in sunete de vals,au cazut ingerii,aripile erau scrum si nici ei nu aveau vre-un drum...
Oare cum te simti cand traiesti?Ma doare intunericul atat de tare incat daca-as urla as scoate doar vant si cenusa pe gura si mi-e teama de ce as putea sa-i spun zeului meu care m-a uitat.S-a scuturat de praf pe umeri si s-a facut ca nu mai sunt...dar eu inca sunt,exist...respir intuneric,vad noapte si luna.
Cum simti ca mai respiri?Am ascultat in liniste omenirea si a ramas un mister pentru mine,eu eram in pamant...ma desparteau misterele de lume.M-am tarat prin cutite si am sangerat,era o batalie parca de un infinit si Dumnezeul meu tot m-a ocolit.
Am vazut rasaritul si m-am intors spre Est,mi-am pus flori si-o lumanare,am inchis ochii sa ma odihnesc si nu mai caut lumina,soarele,caci ma doare totul prea tare!

vineri, 13 august 2010

Curente















Povesteste-mi de natura
Sa nu raman singura
Zi-mi de Cartarescu,
Intinde-te-n buestru!


Deschide sticla ambidextru,
Pune-o pe un soclu;
Descrie-l pe Bacovia
Sa vad moartea!


Invaluie tot in romantism,
Traind in traditionalism.
Cuvintele desparte
Sa traiesc in noapte.


Acopera tot cu simbolism;
Dezvaluie cu realism;
Canta despre Minulescu
Sa uit de Eminescu!

vineri, 23 iulie 2010

New Poem
















They have ridiculed everything
Dissected the sky like a kid that plays with butterflies;
I felt our animal instinct fading in the monotony of our lives;
Words accompanied by tears are getting their meaning diluted
They are not the holes in my memory that are making me sink;
But those memories that I keep in a box of thorns
I have erased myself;
Wait and see their prophecies with their chained sky open themselves
I saw everything and everything was dead

joi, 15 iulie 2010

Amorf





















Unde ai fost ani de zile?
Ai lipsit noptile...
Cand m-ai tinut de mana?
A trecut o vreme buna.

Unde-ai fost cand eu plangeam?
Ca ma-ntelegi,asa credeam...
Si unde erai cand eu am ras?
Au trecut anii,s-au scurs.


Cand ti-am plans ultima data ?
Nici tu nu sti,ai memoria moarta...
M-ai alintat de curand?
Mi-am petrecut anii sperand.

Unde erai in zilele ploioase
Si in vremurile frumoase?
Erai departe,
Eu te cautam in noapte.

Si unde-ai fost tu,ani de zile?
Cand s-au schimbat vremurile...
Unde-ai fost cand eu plangeam ?
Cand zi de zi,incet muream.

duminică, 11 iulie 2010

Ti-am mai spus...?


















Ca Romeo si Julieta,cadavre ambulante pe trotuar,miros de smirna,carne arsa si mangal.Miros de parfum imbatator,doua maini care nu se mai desprind,buze care se tot ating,suflet neobosit si trandafiri de otel.
Ca Tristan si Isolda,iubire fara de moarte…otrava si-un pahar de vin…otrava si fum de tigara.Miros de carne putreda si inima sfasiata,picioare care tot merg si nu se mai opresc,ochi care se tot urmaresc,suflet zbuciumat si gardenii de plumb.
Ti-am mai zis ca te iubesc?Mi-am lepadat credinta si mi-am sfasiat pielea,am cutreierat hotare de ura si de indoaiala si nu-i nici unde ca aici...in bratele tale.
Am bantuit orice casa parasita si acum te bantui pe tine...vorbe lungi imi sunt soptite catre mine si totusi nu stiu ce ma mai tine aici...am fost atat de haituita tot acest timp,sufletul mi-a fost macinat,dar s-a refacut caci te-am simtit pe tine.
Pot sa te miros,esti atat de viu,inima ta bate in mainile mele,oare tu poti sa ma simti?M-ai prins cand am cazut,mi-ai zis ca esti langa mine si mi-a fost de ajuns.Am cazut in nimic si m-a dus in nebunie.Am oprit durerea caci stiam ca esti langa mine si te-ai luptat cu timpul si cu frica mea.
Am fost speriata dar mi-ai aratat lumina si parca am vazut adevaratele culori,am fost orbita de lacrimi si tu mi le-ai sters,am vazut lumea asa cum e ea.
Umbrele m-au acoperit si tu ai adus soarele,te-au luat de langa mine si eu te-am adus din nou acasa,ei nu stiu ca tu ma mai iubesti,nu te aud cum imi canti...
In Univers suntem noi doi,lumea are loc de noi...sa ne intindem pe catafalc,sa privim lumea de pe un soclu inalt...suntem doua suflete care se tot aprind,doua inimi care nu se mai disting...suntem doar noi doi si Universul are loc de noi.
Ia-ma de mana si crede in mine,nu-i nevoie sa spui nimanui unde mergem,caci noi mergem nicaieri.

luni, 5 iulie 2010

In cautarea Dumnezeului


















Mi-am plecat capul de prea multe ori,am cazut si m-am ridicat neincetat…Unde mi-am lasat speranta?Si unde mi-e Dumnezeul acum?
M-a uitat si-si vede de Regatul Lui...dar va arde si Regatul,caci nu tine la infinit,atunci sa-si aduca aminte de cum am murit si-am renascut,am cazut si m-am ridicat neincetat.
Am pus speranta in Zei,dar nici ei nu ma mai cunosc..au facut pact cu diavolii sa cad in adancul Abis...si-am revenit,dar cat mai pot sa tot revin?Nu mai am puteri...sperantele s-au spulberat,oricat de mult eu m-am rugat.
Am plecat genunchii de prea multe ori si-acum ma-ntreb unde mi-e dumnezeul,unde-mi sunt rugile ce eu le-am spus?Au ars pana au ajuns sus,sunt pulberi acolo unde s-au dus.Mi-am impreunat mainile de prea multe ori in semn de rugaciune si asa mi s-au inclestat,dar nu vede si nu aude dumnezeul cat de mult eu m-am rugat.
Oare cat mai pot sa ma ridic?Sa zic rugaciuni e in zadar,caci fiecare speranta imi va fi spulberata iar si iar.Ma reneaga zeul de nu-mi mai plec capul...dar cat sa il mai plec?Nu vede ca ma rog in zadar si ruga imi lasa un gust sec?Cat sa mai plec genunchii?Caci fiecare os ma doare si sufletul urla in mine si inima nu mai bate,ma inchid in sine.
Si cat sa mai impreunez mainile?Cat sa ma mai rog ?Nu mai am suflet care sa mai planga,inima sa se mai zbata...e in zadar,am fost uitata.
Mai caut Dumnezeul,sa ma intalnesc cu el...si sa vada el dreptatea si abisul si moartea.

miercuri, 30 iunie 2010

Ma fac vinovata




















Ma fac vinovata de tot,
Dar tu,ai pornit un complot.
Ma fac vinovata de nebunie
Sa pot sa cad in nimicire.

Ma razbun pe ce-ai fost,
Dar ai sa pleci,e fara rost.
Ma razbun in soapta
Te lovesc de crunta soarta.

Ma culeg din flori
Cu dorinta ca tu,sa mori.
Ma culeg din natura
Sa nu mai stau singura.

Ma fac vinovata de ce-am facut
Si te strig c-un sunet mut.
Imi razbun tacerea
Sa nu cunosc moartea.

Ma fac vinovata de ce-am iubit
Si ma iert dupa ce-am suferit.
Am sa ma culeg din cer,
Tac,iert si nu mai sper.

marți, 29 iunie 2010

Ganduri
















Sunt zile cand mor florile
Şi se-ntunecă zilele.
Sunt clipe cand vreau să pier
Si nu vreau sa mai sper.

Sunt zile cand vin ploile
Şi se uita verile...
Zile mereu mai reci,
Zile-ca gandurile seci.

Mă împrăştie vantul
Şi mă doare cuvantul.
Mă doboară lumina
Mă mustră şi vina.

Mă reflect în nimic
Şi nu vreau să mă mai ridic.
Mă încălzesc în soare
Şi totul încă doare.

Cad lacrimi peste ganduri,
Şi nu mai zboară fluturi.
Cat de greu mi-e fără gandire
Mă pierd în nimicire.

Mamă,poţi să te-ntorci
Prin păru-mi să te joci,
S-a stins vantul,
Îţi aud Cuvantul.

Tată,poţi să mă priveşti
Şi încă să mă iubeşti,
S-a oprit furtuna
Acum se vede Luna.

Zilele trec cum frunzele vin
Şi eu tot mai moartă devin.
Mamă,poţi acum să mă priveşti
Să-mi canţi,spă mă iubeşti.

În apa de plumb,în unda de stele
Aştern gandurile mele,
Tată, acum poţi să mă dezmierzi,
Să-mi vorbeşti,să nu mă pierzi.

joi, 24 iunie 2010

Pahare de Cristal




















Obisnuiam sa bem vin
Din pahare de cristal,
Ma simteam divin
Cerul era senin…


Gustam sange
Din pahare de cristal,
Auzeam cerul cum plange
Si sange mai doream…


Imi placea sa te aud,
Vantul era surd,
Eram sus,pe un piedestal,
Gustam din pahare de cristal...


Dansam prin cimitir,
Cadeam in delir,
Prin decorul funerar,
Gustam din pahare de cristal...


Nu a mai ramas nimic
Din paharele de cristal,
Nu mai aud cerul cum plange,
Nu am mai gustat sange...

marți, 22 iunie 2010

Crepuscul











In cerepuscul sa ne intalnim
Sa murim,sa nu mai fim,
Adu-mi flori de mai
Langa mine sa mai stai.





Azi noapte a nins
Cu flori de mar
Si in brate m-ai cuprins
Aveam atatea flori in par.




In crepuscul sa ne intalnim
Si adanc s-adormim.
Adu-mi flori de mai
Langa mine pe veci sa stai.

sâmbătă, 19 iunie 2010

Cântec de drum
















Când am pornit, ştiam doar că-i departe
Şi-i tare greu de-ajuns unde voiam;
Dar unde-i acel unde nu ştiam
Căci nu-l găsisem încă-n nici o carte.

Pe drumuri lungi şi vechi, bătătorite
De-atâţia mulţi porniţi'naintea mea,
Am colindat călăuzit de-o stea –
Icoana unei lumi întrezărite,

Dar într-o zi o fată – bat-o focul –
Mi-a-ntors din cale pasul obosit...
- Unde-aş fi fost de nu m-aş fi oprit
Şi nu mi-aş fi vândut ei tot norocul?...

Salcia plangatoare - fabula





Plange salcia batrana
Aplecata peste rau
Curgerea-i vegheaza blanda
Si-nsoteste-al sau ecou

Raul n-are timp de vorba
Se grabeste inspre mare
Salcia de mult l-asteapta
Aplecata in carare

E acolo si-i mangaie
Cu-a ei brate lungi si moi
Valurile spumagande
Transformate-n valuri noi

Niciodata nu i-ar cere
Sa-ntrerupa alergarea
Sta si plange fericita
Adumbrind mereu cararea


Daca te-i opri vreodata
Langa ea, asculta-i plansul
Si uimit vei fi de cata
Fericire e intr-insul

Fabula scrisa de Dumitrescu Ioana Gabriela,o prietena si o profesoara deosebita.

duminică, 13 iunie 2010

Beatrix a mea



Sunt un alt eu fara oase,privsc intr-o oglinda sparta ce-am mai ramas,ma lichefiez si mi se topesc oasele,ma doare corpul si privirea ma doare...
Tanjesc dupa timp intre cer si pamant sa ma-ntorc la locul meu,caci locul meu este acela unde plec si ma intorc de fiecare data.Si astept zile mai bune si cuvinte fara de-nteles,te astept pe tine,corp fara de oase,inima de piatra.
Ma topesc in caldura Infernului si o caut pe Beatrix a mea,imi caut dragostea pierduta si sufletul de negasit caci eu am fost cea pierduta si draga mea m-a regasit.
Deschide-ti sufletul tau,sa pot ca sa-l gasesc pe-al meu,inchide ochii sa pot vedea si eu,adormi ca sa pot sa mai traiesc.Simt miros de Caprifoi si se-mpleteste cu trandafirii,simt miros de tine draga mea si nu pot sa ajung sa te privesc,nu pot sa deschid portile Raiului.
Dezleaga fluturii ca sa ma poarte spre tine,trimite satirele sa ma inteleaga,trimite-ma dincolo de curcubeu si acolo sa ma cauti numai tu...pe tine am sa te astept sa-mi intaresti oasele...si ma duc acum spre locul meu de unde plec si ma intorc de fiecare data.

joi, 3 iunie 2010

Desprindere


Se aud clopotele-n departare
Stiu ca inima-mi moare,
Aud preotii cum canta
Si vrajitoarele descanta.



Merg groparii la cimitir,
Bocitoarele sunt in delir.
Mi-au facut rochie funerara
Si m-au scos sub luna clara.



Imi aduc flori si coroane
Caci si sufletu-mi moare
Pun lumanari si candele
Sa nu ratacesc noptile.



Aud clopotele-n vis
Si cad adanc in abis.
Ma uit la lumanari cu jind,
Sugletul de corp mi-l desprind.

joi, 15 aprilie 2010

Capodoperele Spaimei


Un fulger...apoi noaptea!-Faptura fara drum,
Tu care cu-o privire m-ai renascut deodata,
Abia in vesnicie te voi vedea de-acum?


In alte parti,departe!tarziu! Sau niciodata!
Caci nu-mi cunosti cararea,nu stiu spre ce mergeai,
O,tu zadaranic draga, o , tu care stiai!


Baudelaire
Ilustrator si umorist,Jean Gourmelin traia intr-o lume a umbrelor,adesea comparata cu cea a lui Roland Topor,care ajunge la nivelul de supranatural si absurd.In anumite carti poeziile lui Baudelaire erau asociate cu lumea umbrelor a lui J. Gourmelin.

miercuri, 14 aprilie 2010

Uitare




Aprinde-mi o tigara
Si las-o sa arda,
Am s-o uit in scrumiera.
De la chitara s-a mai rupt o coarda.



Pune-mi vin in pahar
Si lasa-l pe masa,
Eu am sa citesc din ziar
Pe iarba,langa casa.


Adu-mi flori sa pun in vaza
Sau sa le usc,nu mai conteaza.
Lasa-le pe noptiera,
Sau langa tigara din scrmiera.



Adu-ma pe mine langa tine
Si pune-ma pe baldachin,
Atunci o sa-mi amintesc
Si de tigara si de vin.


Pune-mi florile uitate
Caci s-au ofilit peste noapte,
Presara-le pe mine
Si pune-ma langa tine.

luni, 29 martie 2010

Parfumuri




Am pus parfumuri pe baldachin
Si doar la tine ma inchin.
Pus-am florile in glastra
Si-am tras perdeaua in fereastra.


Lumanari eu am aprins
Si in bratele-ti mai cuprins,
Ai aruncat florile pe covoare
In lumea care inca moare.

In ochii tai ferecat-ai lumina
Si nu mai port eu toata vina.
Ai dezlegat intunericul
Iubindu-ne-n crepuscul.


Am turnat parfum de roze pe podea
Am pus pe pat neagra catifea,
Conjuga-mi verbul ‘’a iubi’’
Caci fara de moarte vom fi.


Alunga-mi frica din mine,
Ca nu ma despart de tine,
Toarna parfumuri pe covoare
In lumea care inca moare.

marți, 16 martie 2010

Solitudine



1.
Nu pot sa le plang pe toate
Si ma ratacesc in noapte.
Nu pot sa uit nimic,
Mi-e greu, nu ma mai ridic!



2.
Intelegere , de la tine cer
Caci nu mai pot sa sper.
Iubire , de la tine astept.
Dar totul e nedrept.


3.
Aud cum pianul canta,
Vrajitoarele-mi descanta.
Dar nu pot sa le plang pe toate
Si m-afund adanc in noapte.


4.
Nu pot sa uit nimic,
Nimic nu mai zic.
Niciodata de la tine numai cer
Iubirea n-o mai sper.


5.
Nicicand nu te mai strig,
Strigatu-mi e-n vid.
Nicicand nu te mai astept,
Tu n-ai sa vii si e nedrept

duminică, 14 martie 2010

LA MULTI ANI,ALINA!!!


LA MULTI ANI!!!sanatate si fericire!!!!

marți, 2 martie 2010

De Primavara


O primavara frumoasa pentru toate fetele si femeile,doar e luna lor.Luna mamelor si a femeilor de pretutindeni.

O PRIMAVARA FRUMOASA LA FEL CA VOI!!!

vineri, 26 februarie 2010

Inscriptie pe un Mormant


Şi simţeam sufletul tău curat şi trist
Cum simţi luna care pluteşte tăcută
După perdelele trase.
Şi simţeam sufletul tău sărman şi sfios,
Ca un cerşetor, cu mâna-ntinsă-n faţa porţii,
Neîndrăznind să bată şi să intre,
Şi simţeam sufletul tău plăpând şi umil
Ca o lacrimă ce nu cutează a trece pragul pleoapelor,
Şi simţeam sufletul tău strâns şi umezit de durere
Ca o batistă în mâna în care picură lacrimi,
Iar astăzi, când sufletul meu vrea să se piardă în noapte,
Doar amintirea ta îl ţine
Cu nevăzute degete de fantasmă.

Tristan Tzara

Un geniu nebun-Salvador Dali


Aceasta superba pictura de Salvador Dali are la baza o iluzie optica. Daca te uiti de aproape vezi o piata de sclavi. De departe insa se vede bustul lui Voltaire.

miercuri, 24 februarie 2010

Post Scriptum


Era ceva spus de cineva altcuiva,
Ceva legat de inima mea.
Era ceva de neatins,
Mai mult de neinvins.


Era ceva vazut prin ochii altcuiva,
Ceva ce privirea mea nu vedea.
Era de nevazut,
Mai mult de neconceput.


Era ceva simtit prin altcineva,
Ceva ce sufletul meu nu simtea.
Era de neiubit,
Mai mult nefericit.


Era ceva trait prin mine,
C-o durere adanca-n sine.
Era de neinchipuit,
Mai mult am murit decat am trait.

joi, 11 februarie 2010

Reverie



1. Dorm adânc, te visez pe tine
Cum vii încet şi lin spre mine,
Aştept a nopţii reverie
Si gura ta ca sã mã-nvie.

2. Pe cerul senin domneşte luna,
Din flori, împletitu-mi-ai cununa,
Cununa de viaţa şi iubire
Cãci eşti Luceafãrul ce-aduce nemurire.

3. Eşti Zeul cu chip divin
Binecuvântat cu-al tãu senin,
Ochii tãi sunt visul cel mai dulce,
Capul meu, pe braţul tãu sã se culce.

4. Sã visez şi-adânc sã dorm
Cu tine, Luceafãr, scump neom.
Şi stinge acum lumânarea
Sã ne contopim cu marea.

5. Pãru-mi lung l-am despletit
Te-aştept pe tine cel mai iubit.
Iubirea-mi pentru tine nu e mutã,
Coboarã iarãşi de mã sãrutã!

6. Rãsari Luceafãr tânãr
Dorinţa s-o astâmpãr.
În izvor sa-ţi vãd sclipirea
Iar tu, sã-mi alungi nemurirea.

7. Luceafãr scump, ai rãsãrit
Şi la mine n-ai mai venit.
Cãci eu sunt jos şi tu eşti sus,
Nu mai ştiu unde te-ai dus.

8. Sã te mai vãd înca o datã, adorm
Pe tine, Luceafãr, scump neom,
Cãci viaţa ne tot desparte
De când m-ai alungat din moarte.

marți, 2 februarie 2010

Leapsa


Patru filme care mi-au placut:Cronicile Vampirilor,Bathory,Edward Scissorhands,The Da Vinci Code
Patru carti care mi-au placut:Marin Preda-Cel mai iubit dintre pamanteni
Mircea Cartarescu-Orbitor
Giovanni Boccaccio-Decameronul
Thomas Mann-Doctor Faustus
Patru prieteni apropiati:
Alina
Diana
Dan
Graty;)
Patru mancaruri preferate:
cartofi prajiti
spaghetti
salata de varza
supa de pui
Patru lucruri pe care le-am facut azi:
m-am plimbat
am stricat banii
am citit
am invatat
Patru locuri in care am dormit:
la Alina
Pe str. Gh. Baritiu
La Luna
La Rocxy
Patru tari pe care le-am vizitat:
Italia
Franta
Spania
Austria
Patru site-uri pe care le vizitez zilnic:
Roumanian blogspot
Humbaya
DeMaio
Poesis
Patru lucruri care se afla pe biroul meu:
Pachetul de tigari
Telefonul
O carte
Calculatorul:D
Patru articole vestimentare pe care le-am purtat azi :
cizme
blugi
o bluza
geaca
Patru profesori preferaţi :
Profa de romana:Oltean Finica
Profa de engleza:Dumitrescu Ioana
Profa de istorie:Legenda Denisa
Si mama...:D
Patru colegi de bancă de până acum :
Ana
Alina
Diana
Bobo
Patru numere preferate :
5...13...15...55
Patru poeţi preferaţi:
Bacovia
Minulescu
Macedonski
Blaga
Patru concerte la care am fost :
Voltaj
Iris
Vita de Vie
Zdob si Zdub
Patru persoane cu care am vorbit azi :
Alina
Boia
Gratzy
Andreea
Patru instrumente la care aş vrea să cânt :
Pian
Lira
Nai
Chitara
Patru materii preferate:
romana
engleza
istoria
franceza
Patru regrete :
n-am
Patru persoane cărora le pasez leapşa :
Gratzy
Stef
Anca
Paul

luni, 25 ianuarie 2010

Mai scriu



Inca iti mai scriu,dintr-un loc uitat de lume..inca imi mai aduc aminte de tine,parca visez cand ma gandesc la tine,dar totusi …te mai vad.
Credeam ca am sa te uit,credeam ca tot ce a fost a fost un vis,o reverie,dar era realitate si mi-ai aratat ce exista romantism.De aceea inca iti mai scriu si ma mai gandesc la tine.
E aceeasi poveste pe care o stie toata lumea,el e departe,ea nu poate fara el…ochii care nu se vad se uita,dar nu te-am uitat,inca iti mai scriu.
Randuri nepuse pe foaie mi se zbat acum in cap..si nu-mi dau pace,nu ma lasa sa traiesc,nu mai pot sa dorm…ma inteapa gandurile,se zbat sa iasa afara.
Eu inca mai iubesc,dar nu stiu pe cine.Tu mai iubesti?Ma mai iubesti pe mine?
Mai scrie si tu sa stiu ca n-ai uitat,mai striga-ma sa stiu ca nu ai plecat.
Te-am vazut in noapte tarziu si am depanat amintiri cand se aratau zorii,am stat pe iarba si ne-am ascultat unul pe celalalt…era frig,dar erai cu mine si ma incalzeai,imi incalzeai inima si sufletul,erai cel mai aprins Vulcan din lume si cel mai mare ghetar in viata.
Te asteptam serile si tu veneai la toate chemarile.Ma luai in brate si ma topeam,ma topeam in tine,ghetar plin de viata,ma sarutai si ingheta privire,ingheta in tine Vulcan aprins.
Inca tot mai scriu,sa vezi ca nu te-am uitat,dintr-un colt abandonat din lume iti scriu randuri de iubire,caci as putea trai fara tine,dar e inutil,oare tu ai putea sa traiesti fara mine,intelesul ti-e futil?
Mi se zbat acum in cap mii de versuri de iubire,mi-aduc aminte de Eminescu,desi eu il urasc,mi-aduc aminte de Bacovia si te invoc.Ma inteapa cuvinte fara de sens,vor sa iasa afara caci ele pe tine te doresc:

‘’Si hai sa ne iubim,iubite,nefiresc,
Unde Trandafirii salbatici cresc!’’
Mai sti tu,oare unde cresc Trandafirii salbatici?Mai ti tu minte unde curg miile de izvoare?
Inca imi mai aduc aminte de tine,inca te mai visez,mai scriu randuri fara de inteles,mai pun versuri pe foaie fara sa gandesc,mai scrie si tu sa stiu ca nu m-ai uitat,mai cheama-ma sa stiu ca n-ai plecat:
‘’Crin inmugurit
Inca tu n-ai murit.’’
Inca mai scriu dintr-un colt uitat de lume…te mai vad,te mai aud…dar nu mai esti tu,langa mine!

vineri, 15 ianuarie 2010

Fiorul iubirii

Cineva mi-a facut o demonstratie ca si baietii pot fi romantici.Si cat romantism...Paule...tine-o tot asa!!!


De-atatea ori, de-atatea ori....
In vis tu imi apari,
Cu ochii mari ,si arzatori,
De-atatea ori, de-atatea ori....


Iubi-te-voi ,iubi-te-voi....
In fiecare clipa,
Inmiresmandu-te-n fiori,
Iubi-te-voi ,iubi-te-voi....


De-as putea ,de-as putea....
Eu inima sa-ti fur,
As ascunde-o in a mea,
De-as putea ,de-as putea...

Ploscariu Paul

joi, 14 ianuarie 2010

Intelegere



Tu nu intelegi ca eu te vreau doar pentru mine?De ce ma izgonesti spre Raiuri intunecate?Tu nu crezi ca eu te vreau doar pe tine?
Spune-mi tu mie ce altar sa-ti fac si o voi face,ce cimitire sa-ti aduc sa le-nviezi?Acopera-ma cu zapada sa nu-mi fie frig,acopera-mi ochii cu apa sa dorm ca moarta.Arata-mi Gradina Edenului,sa musc din marul cunoasterii,sa vad ce n-am vazut pana acum,sa cunosc secretele luminii si a lumii,sa le-nteleg.Dezvaluie-mi Iadul in care atatea suflete au ars,sa simt mirosul de carne sfasiata,de sange rosu,sa ma imbat cu flori de crini si sa simt durerea omenirii.
Deschide Portile Raiului sa intru dupa aventura din Iad,sa ma reculeg in gradini de trandafiri,sa gust ambrozie cu lapte,sa fiu ca Hera in Olimp si Zeus sa-mi sada intr-o parte.
Pravalesc orice Paradis caci te vreau doar pentru mine,Zeu nimicitor,rastorn orice Iad,caci te vreau doar langa mine,Zeu crud si de osande beat.
Ce biserica sa-ti fac sa ma inchin doar tie?Poleita cu aur si covoare de argint?
Tu Zeu nimicitor,tu nu intelegi ca te vreau doar pentru mine,te vreau si-n Iad si-n Paradis te vreau,ca-n Carte asa a fost scris.Servesc 7 pacate omenirii,ca sa sune din trompeta Ingerul pieirii,sa vina pe pamant balaurul cu sabie de foc si-am sa-l infrunt cac eu rabd tot.
Tu nu crezi ca eu te vreau doar pe tine?Nu doresc alt zeu,te vreau pe tine,caci tu mi-ai adus primavara in casa,si mi-ai suflat viata,mi-ai facut altar si te-ai inchinat mie,cum ma inchin eu tine.
Tu nu intelegi ca eu te vreau doar pentru mine?Nu ma mai izgoni spre Raiuri Intunecate,sau daca tot ma izgonesti,vino langa mine,asa e totul bine si nu mi-a mai fi teama de nimic cand te am in dreapta mea,Zeu nimicitor.
Tu nu vezi ca eu tanjesc la tine,pravalesc orice Rai ca sa fi cu mine,inviez orice Lazar care a dormit 3 zile,vindec orice Iov de lepra si dau vedere la orice orb.
Stau 40 de zile in desert si izgonesc Fata Morgana,ma abtin de la ispita si-l blamez pe Satana.Tin post cand trebuie sa renasc si sa-nviez si ma jertfesc pentru al lumii pacat.
As fi putut sa le fac daca nu dormeam.Eu dorm si visez la tine,dorm somnul cel de veci in care as vrea sa-l dorm cu tine,dar tu nu intelegi ca eu te vreau doar pentru mine.